Aiden:

Simt adrenalina pulsandu-mi in vene in timp ce devin din ce in ce mai deranjat de comportamentul ei imatur. Mainile incep sa imi tremure si apuc volanul cu putere, smucindu-l. Masina se indreapta spre marginea soselei, cauciucurile provocand un zgomot asurzitor. Pielea ce captuseste ghidonul cedeaza sub strangerea ferma, necontrolata, iar motorul se opreste brusc. "Calmeaza-te" imi repet constant. Ramai clam. Calm, calm. Totusi, ce inseamna sa fii calm? Inspir profund, apoi expir eliminand orice urma de nervozitate din corpul meu. Imi caut cu disperare pachetul de tigari, dar constat cu dezamagire ca e gol. Ma resemnez rapid si pornesc catre barul in care imi petrec majoritatea timpului liber. Imi las masina la aproape un kilometru departare de locatie, apoi imi continui drumul. Dupa un timp, dau de bodega infecta. Fara tragere de inima, deschid cu putere usa ce este la un pas de a iesi din balamale. Cindy, cea mai veche barmanita ma priveste cu un aer atotstiutor, apoi imi face semn sa ma asez pe scaunul din colt. O salut printr-o inclinare a capului, apoi ma trantesc pe taburetul rupt, asteptand sa imi serveasca bautura casei, singurul "amestec" ce ma face sa imi pierd mintile. Femeia se apropie de mine, aducandu-mi comanda, fara sa fiu nevoit sa deschid o conversatie. Dupa cateva pahare incep sa ma relaxes, eliberandu-mi mintea de probleme. Negresa se uita la mine compatimitor, apoi imi vorbeste cu accentual sudist, de care nu ma voi satura niciodata:

-Saltare, prietinas! Ce vant te aduce prin bodega noastr'?

-Nu am chef, mormai nerespectuos simtind o urma de regret. Alt pahar, te rog.

-Tinere, nu primesti niciun pahar pana nu spui ce ai patit, imi raspunde curatand marginea barului.

-Am intalnit o fata, incep a ii destainui insa ma intrerupe rapid.

-E, dracia dracului! N-am crezut c-o sa aud asta in cei 57 de ani ai mei, pe onoarea mea!

Surad, gandindu-ma la femeia ce mi-a fost ca o mama. Cindy si mama au studiat la aceeasi facultate si au fost prietene pana sa intervina tata intre ele. S-a creat un triunghi amoros, iar Cindy a fost latura nefolositoare. Ulterior, cele doua nu au mai pastrat legatura, insa ea a fost singura care a plans cu adevarat la inmormantarea finite ce mi-a dat viata. Eram distrus in ziua aceea. M-a privit timp indelungat, apoi m-a strans intr-o imbratisare plina de promisiuni. In seara aceea m-am imbatat prima oara, dand shot dupa shot, alaturi de ea, inecandu-ne durerea in alcool. De atunci, de fiecare data cand simt nevoia sa beau trec prin carciuma ei, sperand ca voi gasi alinare. Bataia in masa ma trezeste din reverie, indemnandu-ma sa imi continui povestea.

-E fata asta, Eveline, care este draguta, indrug incercand sa termin conversatia cat mai repede.

-Aiden, feciorasule, is sigura ca nu-i doar draguta. Ori dai drumu la vrabie si zici ce-i cu ea, ori o tii in colivie.

-Eveline e fata pe care o simpatizez. Adica nu o simpatizez, o plac. Si lucrurile sunt complicate, ii spun si ma-ntind dupa shotul din stanga mea.

-Povestea, apoi bauturica, ma atentioneaza, golind paharul. Vorbeste dom'le! Zi ce-i de zis.

-Suntem foarte diferiti. Ea vede totul roz, floricele si minuni, iar eu nu sunt asa. E sensibila si colerica de multe ori si sa fiu al naibii de nu o enervez doar pentru ca respir.

-Si fetiscana asta te place? intreaba, tragandu-si un scaun langa mine.

-Presupun. Ne-am sarutat, am stat impreuna, incerc sa argumentez dar imi taie vorba.

-Deci, tu crezi ca ea te place pentru ca v-ati mozolit nițel?

-Mda, murmur cu jumate de gura.

-Mai băiet, esti tare prost! Cum sa crezi ca fata te place pentru ca v-ati mozolit. Ce, tu cand te-ai imperecheat cu fie-mea in baie o placeai? întreabă Cindy, apoi soarbe din paharul plin cu vin.

    -Nu, dar cu Eveline e diferit. O plac, doar ca nu pot sa fiu cu ea.

    -Băiet, ești tare prost! Tare, tare prost! Mai prost decât sunt stâncile noaptea. Dacă o placi pe fetișoara, nu conteaza! Totul este posibil in dragoste și război, Tovarășe!

    -Cred ca ai băut cam mult, afirm încercând sa ii indepartez paharul de lângă ea.

    -Puștiule, și eu cred ca iti lipsesc țigle de pe casa, dar nu încerc sa le pun la loc, protestează trăgând paharul la locul sau. Legat de Emerine asta, începe sa spună dar o întrerup.

    -Eveline.

    -Tot un drac, Adaugă dând nepăsătoare din mâna. Legat de Eveline asta, vorbește cu ea și lămuriti situația dintre voi. Dacă tii la ea, înseamnă ca e specială, iar dacă și ei ii pasa, e un semn clar ca trebuie sa acționezi, prostanacule, încheie sorbind din pahar.

-E ca ea, recunosc cu glasul tremurându-mi. Seamana leit cu mama. Aceeași bunătate sufleteasca, același surâs cristalin. Simt ca e îngerul trimis de Dumnezeu ca sa acopere puțin din golul lăsat de ea.

    -Dumnezeu sa o ierte, copile, șoptește Cindy cu lacrimi in ochi. Azi e ziua? întreabă deși știe răspunsul.

    -Trei ani. Închin un Shot pentru ea, pentru zâmbetul ei, pentru educația pe care mi-a dat-o și pentru iubirea pe care mi-o poarta, rostesc ridicând paharul către cer.

   -Amin, răspunde Cindy. Închin un Shot pentru Eveline, îngerul tău, conchide apoi îl da pe gat.

   Ii urmez exemplul, pierzându-ma in gânduri. Cred ca adorm, pentru ca am in fata chipul palid, încadrat de suvitele aurii ce evadează din coada împletită pe care o poarta Eve. Ochii gri sunt împânziti de lacrimi amare, in timp ce ma privesc plini de amărăciune. Încerc sa ma ridic, însă Capul îmi e de o mie de ori mai greu, iar tâmplele îmi pocnesc precum boabele de porumb. Mâna ei calda ma cuprinde, încercând sa îmi ofere un echilibru. Din păcate, greutatea mea este mai impunătoare decât dorința ei, astfel ajungând amândoi pe podeaua rece a barului. Încerc sa indepartez ceata din fata mea, pentru a o vedea mai bine. Întind palma către obrazul ei, atingandu-l in treacăt cu degetul. O lacrima de cristal se prelinge peste degetul meu, trezindu-ma.

   -Eveline? rostesc gâtuit.

    -Trebuia sa îmi spui! Trebuia sa îmi spui, Aiden! îmi reproșează suspinând puternic.

    Sunt pregătit sa o întreb ce naiba are pana simt brațele ei strangadu-ma cu putere. Ii răspund la gestul de afecțiune , vizibil surprins. O las sa se liniștească, dezmierdand-o prin mângâieri delicate și șoapte liniștitoare, apoi ii cer o explicație.

    -Eram la școala, începe sa îmi povestească agitata. Am mers la Leah care m-a întrebat cum te simți. Am vrut sa o ignor, ținând cont de cele întâmplate, dar ea tot insista. Am cam țipat la ea, recunoaște rușinată.

   -Continua, o îndemn curios de ce voi afla.

    -Și mi-a spus ce zi e azi, adauga uitându-se in pământ. Îmi pare rău. Trebuia sa fiu mai intelegatoare cu tine și nu trebuia sa exagerez așa pentru o chestie minora. Ai vrut sa ma ajuți.

    -Când aveam cinci ani îmi era frica de întuneric, ca oricărui alt ciutan. Intr-o seara, a fost o pana de curent in tot cartierul. Am făcut primul meu atac de panica. Mama a intrat peste mine, încercând sa ma liniștească, dar totul era in zadar. Brusc, luându-ma de mâna m-a dus in Bucătărie. A luat chibriturile și le-a aprins pe toate pana a revenit curentul. Înainte sa adorm, mi-a spus ca lumina e in inima mea, nu in lanterne, becuri sau foc. E in mine și nu trebuie sa las întunericul sa mi-o ia.

    Rămâne tăcută o perioada, ghemuindu-se la pieptul meu. In scurt timp, întreabă sfios:

    -Tatuajul de pe braț reprezintă acel moment?

    Întorc brațul pentru a admira pictura de pe pielea mea. Pana, abia schițată este acoperită de focul impunător. Îmi întorc capul către Eve și ii plasez un sărut pe frunte.

    -Da. Pana reprezintă întunericul, iar focul lumina.

    -Tatăl meu mi-a dat lănțișorul asta in ziua in care am aflat ca de fapt ei nu sunt părinții mei, îmi mărturisește și încerc sa îmi țin firea in frâu. Mama m-a luat de la sora ei, care e de fapt mama mea. Iar ea e moarta. Tata a hotărât sa plece pentru ca eu "i-am irosit viața", continua adăugând ghilimelele de rigoare. Atât.

    -Viața e înșelătoare.

    -Aprob, afirma înclinându-și capul către bar. Dam un Shot?

    -In niciun caz! Trebuie sa scăpăm de orice viciu, amândoi, o mustrez hotărând sa devin o influența buna pentru ea.

    -Ei, draci, asta e ceva nou și pentru mine, aud vocea lui Cindy venind de sub bar. Eveline, puștoaico, nu știu ce farmece ii faci flăcăului, dar nu te opri, rade negresa.

    -Va cunoașteti? intreb confuz.

    -Fătuca asta a dat buzna in cocioaba mea și aproape m-o omorât când a văzut cât de beat ești. Prietene, ai grija cu leoaica ta, că in ritmul asta mori înaintea mea. Ptiu!

    -Îmi pare rău, raspunde cu privirea in pământ.

    -E, drăcia dracului! Nu trebuie sa-ți para rău ca tii la băiețașul asta. Se vede clar atracția dintre voi.

    Ne uitam unul la altul stânjeniți, apoi  ațintim podeaua cu privirea. Un oftat enervat se aude din partea mamei mele de suflet și ma rog sa aibe grija ce scoate pe gura.

    -Ia atenție la mine! Voi doi, vrăbiuțelor, va Rezolvați situația pana ma întorc. S-a înțeles?

    O aprob aproape imperceptibil și observ ca același gest este făcut și de tânăra din fața mea. Ușile magaziei se închid și o privesc insistent.

    -Deci? deschid Conversația ce trebuia purtată de mult.

    -Vreau sa fim împreuna, ca un cuplu. Vreau sa ne ținem de mâna și sa stam unul la altul și sa povestim ore in șir și toate lucrurile frumoase, îmi dezvăluie cu fermitate in glas.

    Simt fericirea profunda ce îmi străbate tot corpul și sunt pe cale de a face piruete și tumbe prin bar. Ma abțin, răspunzând cu prea mult entuziasm:

    -De acord!

    -Totuși, nu vreau sa regret nimic. O sa începem prin a fi prieteni. Ne cunoaștem mai bine, aflam mai multe unul despre celălat și vedem dacă va merge ceva. Iar dacă va fi o relație, crede-ma ca sunt cu adevărat nerăbdătoare.

     Ii privesc chipul cu o dorința nestăpânită și simt un licăr de speranța. Ii cuprind fața in mâini in timp ce ma apropii de ea. O șuvița rebela ii acoperă ochiul stâng, fiind îndepărtată delicat de mine. Ochii îmi staruiesc asupra buzelor ei trădătorii, umezite ușor.

    -Vom începe faza cu prietenia după ce îti fur un sărut, murmur și ma înclin către ea.

    Rămân împietrit când simt degetul ei apăsându-mi gura, apoi aud cea mai frumoasa fraza:

    -Nu-l furi, ți-l dăruiesc.

    Ma aplec și definitivez situația, primind darul cu inima deschisă.

Acesta a fost capitolul! Îmi pare rău ca postez mai rar, însă școala ma acaparează in totalitate. Sper ca va place evoluția relației dintre cei doi. Vor urma capitole pline de dezvăluiri deci fiți pe faza!!!
De asemenea, va multumesc din inima pentru cele o mie de citiri!!!!!!! O MIE! Va ador ❤️
Enjoy❤️