5. Fobii - partea a-IVa
Londra, Anglia
- Nathaniel James Grey! insista domnul Grey sa ii atraga atentia fiului sau care, statea plictisit cu mainile in buzunarul pantalonilor negri, eleganti, ai costumului special cumparat pentru acea cina.
-Uita-te bine la mine pentru ca sunt foarte serios! E o seara foarte importanta pentru mine si mama ta, asa ca iti reamintesc ca ma astept la un comportament cu totul admirabil din partea ta. Sotii Jones sunt ultima noastra sansa de a ne salva afacerea. Trebuie sa le aratam ca fara noi nu ar mai fi acelasi randament de lucru si ca suntem niste manageri exceptionali de marketing, iar aceasta cina este momentul ideal sa le aratam cat de bine ne pricepem la ceea ce facem.
- Adica sa-i pupati in fund. spuse Nate, vadit enervat.
Auzise despre cina asta toata saptamana. Aparent, antrenamentele grele pentru nationale cu care il tot batuse antrenorul la cap nu fusesera de ajuns. Trebuia sa mai suporte seara de seara si planurile si grijile pe care si le facea intreaga casa pentru cina la sotii Jones, iar asta il enerva peste masura si aproape ca ar fi dat orice ca sa se poata intoarce in bazin. Si poate ca cel mai enervant dintre toate era ca urma sa petreaca cinci ore pline ascultand-o pe Amalia Jones, fiica sotilor Jones, incercand sa-i atraga atentia. Nate se incrunta putin, apoi scutura din cap. Nu, cel mai enervant lucru era in mod clar faptul ca sora lui, Anne, murea de nerabdare sa o vada pe Amalia si sa o cunoasca pe "incantatoarea regina a scolii". Oftand, isi trecu mana prin par.
-... asa ca ma astept ca astfel de cuvinte sa fie in mod clar lipsa in aceasta seara din vocabularul tau. Si aceasta atitudine pe care nu dau nici doi bani. isi termina domnul Grey discursul.
- Atunci de ce nu ma lasati acasa? intreba simplu Nate.
Domnul Grey il privi contrariat.
- De cate ori mai trebuie sa iti zic ca domnul Jones a insistat sa fii prezent?
Nate ofta. Simtea mana Amaliei in aceasta invitatie adresata parintilor sai si in insistentele domnului Jones de a se prezenta la cina asa ca se resemna sa ridice din umeri si sa isi puna masca de nepasare pe fata.
***
- Nathaniel Grey! spuse incantat barbatul, deschizand larg bratele la aparitia tanarului.
Nate isi trecu o mana prin parul ciufulit si ii zambi domnului Jones cu unul din acele surasuri scurte si fulgeratoare ale sale, in timp ce mai urca doua trepte, apoi, ii intinse mana. Imediat ce i-o elibera, se lipi sarmant cu spatele de perete, asteptand sa ajunga si restul familiei sale. Privi in zare la imensa curte a resedintei Jones, si nu isi putu opri un fluier de admiratie. De la poarta pana la scarile de marmura care duceau spre casa ce fusese un vechi conac era o alee care masura pe putin 600 de metri, incadrata de un gazon tuns la milimetru si de flori aranjate dupa ultimul model frantuzesc. Parintii lui se oprisera sa admire o sculptura inconjurata de trandafiri, in timp ce Anne batea nerabdatoare din picior, asteptand sa o vada cu Amalia. Gandul la Amalia il facu pe Nate sa se strambe usor. Nu ca nu ar fi fost frumoasa. Era frumoasa, chiar foarte frumoasa dupa parerea multora. Insa pe Nate nu il impresionau nici aspectul ei nici atitudinea; pentru el, Amalia nu era nici mai mult nici mai putin decat o scorpie cu serpi ciocolatii si forme ucigatoare, expuse cu darnicie. Ii placeau fetele, in mod special cele sexy, ca Amalia, dar ii displaceau profund cele care se aruncau la picioarele lui, dezgolindu-si cat mai mult 'sufletul' si aratand cat mai multa piele. Genul acela de fete nu mergeau mai mult de o noapte, iar problema cu Amalia era ca devenise prea insistenta. Acceptase micile escapade de noapte cu ea, caci, trebuia sa recunoasca, atingerile lui se potriveau foarte bine cu corpul ei, insa ideea existentei unei relatii mai profunde de atat i se parea de neconceput. Se uita plictisit cum, rand pe rand, mama, tatal si sora sa schimba politeturi cu domnul Jones, apoi toti trei fura invitati in casa. Daca garadinile si curtea il impresionasera pe Nate, atunci vila il lasase cu siguranta cu gura cascata, metaforic vorbind, desi el insusi isi pipaise de cateva ori maxilarul intr-un gest ce voia sa arate ca se asigura ca inca avea gura inchisa. Holuri largi, galerii ample si o paleta de culori ce denota bunul gust si rafinametul au fost primele lucruri care i-au sarit in ochi tanarului, in timp ce se indrepta spre sala unde fusese pregatita cina. Simtise, mai degraba, decat vazuse sala unde urma sa aiba loc faimoasa masa care ii daduse batai de cap intreaga saptamana, cand observase cei doi majordomi care stateau frumos de o parte si de alta a unei usi mari, din lemn de cires. La apropierea musaforilor, unul dintre majordomi deschise usa, iar dl Jones, urmat de familia Grey, patrunse intr-o incapere mare, luminate de candelabre impunatoare, de cristal. Prin ferestrele mari se putea admira gradina, luminata de mici felinare albe ce ii dadeau un aer paradisiac, iar in centrul incaperii, scldata de toata lumina din camera, se afla o masa lunga la care se aflau doamna Jones si Amalia, discutand jovial cu o alta familie. La aparitia lui Nate, Amalia isi intrerupse discutia care parea de altfel destul de aprinsa cu fata de langa ea si se ridica de pe scaun, iesind in intampinarea lui.
- Nate! Cat ma bucur sa te vad, ciripi ea, cu o voce care il facu pe baiat sa se gandeasca daca ar fi putut supravietui unei sarituri pe geam. Probabil ca ar fi putut, dar nu era asa de aigur ca ar fi avut acelasi noroc si cu intrevederea cu mama sa de dupa acest gest, asa ca se abtinu, multumindu-se sa afiseze unul din zambetele sale.
- Amalia, ranji el, apropiindu-se de bruneta, studiindu-i rochia neagra, decoltata.
Daca se gandea putin mai bine, cu putin ajutor de la prietena lui cea mai buna, vodka, putea trece peste seara asta.
Amalia il apuca de brat si il trase catre masa. Acolo, studiindu-l din cap pana in picioare cu niste ochi de un albastru ca cerul verii, astepta o fata. Parul ii cadea in valuri blonde pe umerii de un alb sidefiu pe care Nate nu se putu abtine sa nu-i admire. Dandu-si seama ca este privita la randul ei, fata pleca putin capul, iar baiatul putea jura ca rosise. Se pregatea sa o intrebe pe Amalia despre ea, cand dl Jones ii intrerupse.
- Domnule Grey, doamna Grey, permiteti-mi sa vi-i prezint pe domnul si doamna Desiree. Sunt partenerii nostri de afaceri din Franta. Domnisoara este fiica dumnealor, spuse aratand spre blonda care, auzindu-se pomenita ridica fata din pamant si le adresa tuturor un zbet cald. In obrajii ei se stingeau ultimele urme de roz, iar Nate zambi multumit de faptul ca avusese dreptate. Ea rosise. Rosise la gandul ca el o studia. Iar asta il umplea de o fericire triumfatoare.
Fusese atat de incantat de efectul pe care il avusese asupra ei, incat ii scapasera ultimele cuvinte ale domnului Jones. Politeturi stupide... gandi el, asezandu-se pe locul indicat de Amalia, langa aceasta si fața in fața cu tanara frantuzoaica.
- Nathaniel Grey, ti-o prezint pe Löise Desiree. spuse bruneta, odata asezata in capul mesei, intre cei doi.
Baiatul ii zambi.
- Parles-tu Anglais, mademoiselle? ( Vorbesti engleza, domnisoara?) intreba el intr-un accent frantuzesc perfect.
Löise zambi.
- Oui, monsieur. Mais je pense que notre amie ne parle pas Francais. Nous devrons parler Anglais. ( Da, domnule. Dar cred ca prietena noastra nu vorbeste franceza. Trebuie sa vorbim engleza.) raspunse ea.
Vocea ii era moale, catifelata, iar Nate zambi.
- Cum doresti. raspunse el, de data aceasta in engleza.
- Nu stiam ca te pricepi la franceza. spuse Amalia, incruntandu-se la gandul ca cei doi putea sa se inteleaga fara ca ea sa poata lua parte la conversatie.
- Ma pricep la mai multe. afirma el, ranjind.
Löise rosi din nou, in timp ce Amalia incepu sa rada.
- Da, am avut placerea sa descopar asta. zise ea.
Nate privi inspre blonda, sperand sa suprinda vreo reactie, insa aceasta ramase impasibila, plimbandu-si sampania prin pahar. Avea degete albe, fine si lungi, degete pe care Nate si le putea imagina trecand prin parul sau negru. Combinatia perfecta. Alb si negru. Ca Yng si Yang.
- Nate! striga Amanda, iar cand baiatul isi intoarse privirea inspre ea, aceasta parea suparata. E a treia oara cand te strig, dragule. Ce se intampla cu tine?
Nate incerca sa nu se strambe la apelativul 'dragule', in timp ce privi spre Löise ca sa vada daca acesta avusese vreun efect asupra ei. Degetele ei, pe care le admirase cu cateva clipe mai devreme, strangeau putin mai ferm paharul. In rest, nu era niciun alt semn de tulburare.
Mai mult... gandi el. Vreau mai mult.
Asa ca facu ceva ce nu planificase. Se apuca de jucat teatru si, fecandu-si cu o mana tampla, inchise putin ochii.
- Da, sunt bine. zise el. M-a luat doar o durere de cap. Nu e grav.
- Sunt sigura ca antrenorul nu ar fi de acord. zise Amalia, certandu-l din priviri. Daca vrei sa vii cu mine, pot sa gasesc niste pastile.
- Ah, vrei sa vin cu tine doar pentru pastile? intreba el, cu o falsa dezamagire care o facu pe bruneta sa zambeasca malitios si sa-si linga sampania ramasa pe buze.
- Oh, Nathaniel, esti un baiat tare rau. spuse ea, dar deja se ridicase de pe scaun.
- Speram sa zici asta in alte circumstante, veni raspunsul lui, imitandu-i gestul si impingand scaunul sub masa, in timp ce Amalia incepuse sa rada usor.
- Draga mea, te superi daca te lasam putin singura? o intreba ea, pe Löise care, spre fericirea lui Nate, parea suparata.
Vazand ca este introdusa brusc in discutie, blonda rosi si isi lasa privirea in jos.
- Nu, nu. Duceti-va. In mod clar aveti treburi nerezolvate. nu se putu ea abtine sa adauge.
Nathaniel zambi, gandindu-se ca ractia ei nu putea arata decat gelozie, asa ca isi forta putin norocul si isi trecu bratul in jurul taliei Amaliei. Aceasta sa lasa usor pe el si ii zimbi tatalui sau in timp ce iesea din camera. Domnul Jones ii facu vesel cu ochiul lui Nate in timp ce domnul Grey ridica intrebator o spranceana, apoi, vazand incantarea sefului sau, zambi si nu le mai arunca tinerilor nici o privire.
- Prima la stanga. ii sopti bruneta.
Luandu-se dupa indicatiile ei, ajunse la niste scari mari, de lemn, pe care le urca grabit si apoi, o lua la dreapta pentru a da intr-o camera de baie. Fluiera admirativ privind cada spatioasa, pe fundul careia zaceau petale de trandafiri. Apoi observa ca aceasta era inconjurata de lumanari pe care, desprinzandu-se de el, Amalia se apuca sa le aprinda.
Oh, nu! Nu, nu, nu! Orice dar nu lumanari. Pentru ca lumanarile inseamna foc. Iar focul....
I se facu pielea de gaina si simti cum incepe sa il doara capul de-a binelea. Simtindu-i parca nelinistea, bruneta se intoarse inspre el.
- Esti in regula?
- Da... mormai el. Dar cum ramane cu pastilele alea de cap?
Ea zambi, si dintr-un gest isi lasa rochia sa cada, scotand la iveala o lenjerie de corp neagra, dantelata. Nathaniel inghiti in sec, admirand privelistea care i se oferea. Avea un corp sexy, si pe asta nu avea cum sa o nege. Iar daca ea tot i se oferea cu atata darnicie, de ce sa refuze? Adica cine ar refuza mostrele pe care le impart promoteritele de la standul cu branza? Sau micile testere cu parfumuri pe care le primesc de la toate companiile adultii importanti? Raspuns simplu: nimeni. Deci de ce sa o refuze pe ea?
Asa ca facand abstractie de personalitatea ei veninoasa, Nate ranji si o trase inspre el, insa, spre surprinderea lui, fata dadu din cap ca nu, si, apucandu-l de mana, il duse spre cada apoi, inghiontindu-l usor il obliga sa intre in ea, apoi il urma. Cuprinzandu-i buzele intr-un sarut brusc, Amalia se aseza peste el, in timp ce degetele ei ii desfaceau cu indemanare nasturii camasii. Atunci, Nate realiza ca nu stia exact in ce moment ii disparuse sacoul, dar, bucurandu-se de senzatii se hotari ca nu avea nici o importanta. Simtind nevoia sa preia conducerea, se rostogoli si ajunse in varf, rupand sarutul si incepand sa coboare cu buzele in jos, lasandu-si gura sa se plimbe peste corpul ei, in timp ce gemetele firave ale brunetei ii aratau ca stia foarte bine ce face. Se oprise intre sanii ei, cautand la spate sa-i desfaca sutienul, in timp ce gura lui saruta, musca, sugea mici portiuni din pielea ei dulce. Cand in sfarsit reusi sa descheie sutienul, il azvarli afara din cada si, in timp ce se ridica sa se asigure ca nu a aterizat pe vreo lumanare, incremeni.
Rochia neagra pe care o purtase fata cu cateva minute mai devreme fusese curpinsa toata de flacari care, vazandu-se eliberate de micul perimetru al lumanarii, incepusera sa se extinda spre covor.
- Nate! gemu incet bruneta sub el, unduindu-se intr-un gest care ii amintea baiatului teribil de mult de un taietel.
- Amalia, nu te panica, dar arde. zise el incet, incercand sa-si pastreze calmul. Fiecare fibra din corpul lui ii zicea sa se ridice si sa o ia la fuga. Dar muschii lui erau paralizati.
- Oh, Nate, nu stiam ca esti asa metaforic. zise Amalia, tragandu-l inapoi peste ea. Si, apropiindu-si buzele de urechea lui, ii musca putin lobul. Cum sa nu arda daca noi doi suntem atat de fierbinti, sopti ea.
- Nu, Amalia, chiar arde. se revolta el, ridicandu-se si, apucand-o, o ridica si pe ea.
Fetei ii inghetara cuvintele in gat. In jurul lor, baia ardea mocnit. Singurul petic de podea care inca nu luase foc ducea spre fereastra deschisa, iar Nate analiza toate acestea dintr-o privire. La dracu' cu focul! Era prea tanar ca sa moara! Si vru sa se ridice ca sa alerge inspre fereastra, dar picioarele refuzara sa ii asculte comanda. Flacarile care incepeau sa se apropie de cada ii amortisera toate simturile si ii mancasera tot curajul. Amalia se lipi de el, speriata.
- Ce facem? intreba ea.
Nate inghiti in sec. Nu putea sa o lase pe Amalia sa vada cat de ingrozit era de foc. Nu putea. Asa ca incerca sa se adune.
- Inspre ce da fereastra?
Fata se gandi cateva clipe.
- Piscina. sopti ea, apoi isi ascunse capul in umarul lui Nate si incepu sa planga. Sunt prea tanara si prea frumoasa ca sa mor. spuse ea printre sughtiuri.
In alte corcumstante, gestul l-ar fi enervat pe Nathaniel, dar in momentul de fata era el insusi prea ingrozit ca sa ii mai poata judeca si pe altii. Gandul la piscina, la metri cubi intregi de apa reusi sa il mai destinda putin, ceea ce ii permise sa gandeasca.
- Cat de adanca ?
Amalia se opri din plans si se uita la el revoltata. El isi dadu ochii peste cap.
- Piscina. adauga.
- Nu stiu. 6 metri? Pe bune, Nathaniel, noi murim si tot ce vrei tu sa stii se rezuma la piscina. bombani ea. Aminteste-mi ca daca scapam de aici sa nu ma mai culc cu inotatori. adauga.
Bun... 6 metri...
Daca se gandea putin si aprecia din ochi inaltimea la care se aflau, se gandea ca erau la 10 metri, cel mult 12. Asta insemna ca puteau sari in piscina. Ca puteau supravietui. Gandul acesta ii dezmorti muschii si ii dadu curajul pe care flacarile il furasera. Asa ca fara sa bage in seama vaiacrelile fetei se ridica si, dandu-si jos camasa si acoperind-o cu ea pe Amalia, ii intinse mana.
- Gata?
- Pentru ce?
- Pentru o salvare in stilul Nathaniel Grey, ranji el, iar in lumina flacarilor dintii lui stralucira.
Amalia se intreba daca era nebun, dar, vaznd hotararea din privirea lui, se decise ca oricum murea daca ramanea acolo, asa ca se lasa in voia lui. Nate o lua pe sus si, din doua salturi, ajunse la fereastra. O smunci, iar aerul rece al noptii le racori pielea incinsa si ii inviora putin, dar oxigena si focul care se inteti brusc.
- La 3, sarim. ii sopti Amaliei.
- Ai innebunit. ofta ea, apoi se lasa moale in bratele lui.
- Ia o gura mare de aer. o sfatui el, apoi striga dintr-o data: TREI!
Si se arunca.
Cateva clipe se simti ca intr-un montagneruss care o ia cu viteza la vale. Apoi izbi apa si se scufunda, pana cand se lovi de fundul de bazinului. O tinuse pe Amalia in asa fel incat sa incaseze el toata lovitura, iar fata sa fie cat mai ferita, asa ca in momentul in care se izbi de gresia din piscina, simti cum tot aerul ii este scos din plamani si nu se putu abtine sa n-o injure in gand pe bruneta. Piscina nu avea 6 metri nici pe departe. Poate 4, maxim 4 si jumatate. Dar apa era domeniul lui, asa ca, dand din picioare si facand o ultima sfortare sa o scoata din apa pe fata, Nate se trezi ca plamanii lui respira in sfarsit aer curat. Incolacita de gatul lui, Amalia facu la fel.
- Esti nebun. reusi ea sa zica dupa ce scuipa o gura mare de apa. Iar eu sun si mai nebuna. aduga. Dupa tine.
Apoi, buzele ei le acoperira pe ale lui, iar picioarele ei se prinsera strans in jurul taliei lui, greutatea corpului ei fiind acum sustinuta in intregime de apa. Nate vru sa o desprinda de el initial, insa adrenalina care ii pulsa prin vene si intamplarile din ultimele minute ii gonira acel instinct, asa ca se trezi raspunzandu-i la sarut si lipind-o cu spatele de marginea bazinului, in timp ce mainile lui o dezbracau de camasa pe care o pusese pe ea inainte sa se arunce de la fereastra.
- Oh, Doamne!
Exclamatia urmata de un zgomot de cristal spart ii facu pe cei doi sa se desprinda. Pe marginea bazinului, Löise ii privea cu gura cascata.
Nate incerca sa ranjeasca, dar faptul ca in spatele ei aparura sotii Desiree si Jones, urmati ineaproape de parintii lui, ii sterse orice amuzament.
La dracu'!
O lipi pe bruneta de el si inota cu ea spre colt, stand cat mai aproape de zid si ascunzandu-se printre umbre. Daca ii zareau, erau mancati de gargarite. Desigur, el s-ar fi putut ascunde sub apa, dar Amalia ce ar fi facut atunci? Toata lumea ii vazuse plecand impreuna, asa ca in nici un caz nu putea sa o lase pe ea acolo, sperand ca ceilalti vor crede ca el a plecat acasa sau ca s-a pierdut prin conac.
- Löise draga, esti bine? se auzi vocea doamnei Jones.
Acum Nate astepta ca ea sa dea din cap si sa le indice tuturor unde erau cei doi. De unde erau ei, nu o putea vedea, insa o putea auzi foarte bine. Asa ca atunci cand fata inspira si expira prelung, baiatul recunoscu obiceiul pe care il avea si el de fiecare data cand voia sa ascunda ceva. Aproape ca rasufla usurat cand auzi cuvintele salvatoare cu care Löise ii trimitea pe adulti pe alta pista:
- Eu sunt bine, dar cred ca va arde o camera.
Stiu ca am zis ca o sa fie cate un capitol dedicat fiecaruia, dar m-am gandit ca ar fi dragut sa o bag si pe Löise putin pe aici, in primul rand pentru ca cel despre ea a fost mai scurt, asa ca m-am revansat aducand-o si pe aici, si in al doilea rand pentru ca m-am gandit ca ar fi haios. Cum vi se pare?
XOXO
CarrotBoss
Bạn đang đọc truyện trên: Truyen2U.Com