╔═══════꧁꧂═══════╗

- Ar trebui să-ți păstrezi sentimentele pentru cineva căruia chiar îi pasă de tine, iar faptul că m-ai adus la petrecerea lui Billie îmi demonstrează exact contrariul, spuse Sydney agitând paharul în care se afla cafeaua amară pe care obișnuia să o bea la orice petrecere la care lua parte.

Sentimentele lui Owen erau în sfârșit clare, dar totul părea mult prea complicat pentru mintea lui în care sălășluiau numai energii pozitive și posibil câteva citate din cărțile de dragoste, pe care le învăță special pentru fata cu părul alb care îi frânse inima de două ori. Owen se exista, se merita, dar nu știa să se prețuiască, mai degrabă lăsând acest lucru în seama unor persoane total nepotrivite.

- Nu înțeleg de ce exagerezi atât de mult. Eu nu te-am judecat când erai împreună cu Sam, iar el și-o trăgea cu Beverly în fiecare zi, îi replică băiatul cu păr lung strângând paharul din plastic cu putere.

- Eu și Sam nu am fost niciodată împreună, spuse creața cu o ușoară urmă de tristețe în glas.

Ceea ce tocmai îi spuse Owen nu era ceva nou, deoarece vorbise cu Beverly despre acest aspect, dar ea niciodată nu pomenise de lucruri atât de ,,personale" între cei doi.

,,Sydney, ești ciudată. Bineînțeles că biata fată nu ți-a povestit tot ce a făcut cu Sam în doi ani de relație." gândi fata pentru ea, încercând să mai îndulcească cafeaua care dintr-o dată își pierduse aroma.

Atunci când realiză că toate acele întrebări aveau exact același răspuns, un lucru îi era clar: Sam era doar un actor pe scenă, iar cei din jur erau spectatorii care așteptau o piesă de teatru de-a dreptul dramatică și, asta primiseră oarecum. Sydney nu mai voia să se gândească la nimic, decât la cea mai vie zi din viața ei care îmbătrânea prematur. Momentul în care crețul o sărutase era pe departe cel mai minunat moment din acea zi, iar ea încă-i putea simți aroma de vanilie și piersici pe buzele ei care întodeauna erau uscate.

Îi era dor. Nu îi era dor de Sam atât de mult pe cât îi era dor de momentele petrecute cu el și clipele în care îi făcea corpul să danseze după propia-i muzică pe care o auzea până și cel mai surd om, zâmbetul lui al dracului de frumos ferecând realitatea într-o poveste al cărei final era încă de nedescifrat.

Pentru câteva secunde aceasta gustă din plin cum era să te arunci în gol. Simțea că-și pierdu mințile din cauza unui virus idiot care-i dădu planurile peste cap exact când păru că se aliniaseră planetele. Da, era adevărat faptul că ea avea o oarecare simpatie pentru creț, dar nu putea duce acea simpatie în cealaltă extremă numind-o ,,iubire". Cu toate astea, ea știa că simțea ceva puternic și că sentimentele nu-i dădeau pace, dar nega asta.

Era perfect convinsă că avea oarecum sentimente, dar se comporta ca și când nimic nu-i păsa, deoarece îi era... frică?

- Syd, îl cunoști pe tipul ăla? o trezi Owen la realitate, arătând cu degetul spre roșcatul pe care creața îl întâlni în baie atunci când o vindecase.

- Da. El e băiatul din cauza căruia am refuzat să fiu iubita lui Sam...

- Pot să-l bat dacă vrei. Așa împușcăm doi iepuri dintr-o lovitură.

- Owen, eu niciodată nu o să te văd implicat într-o bătaie.

- Atunci pot să-l pocnesc din greșeală...

Sydney chicoti scurt, terminându-și cafeaua în timp ce Ben se apropia tot mai mult de cei doi adolescenți. Brunetul o ghionti pe creață, încercând să-i sugereze că ar trebui să se comporte normal și să-i zâmbească lui Ben, însă aceasta îi ignoră prezența, așezându-se mai bine lângă Owen, pentru a-și putea așeza capul pe umărul lui.

- Pot să mă așez? întrebă roșcatul privind-o pe Sydney direct în ochi, în timp ce băiatul cu păr lung de lângă ea se uita la amândoi, fiind vizibil amuzat de scena mult prea clișeică din fața lui.

Fata dădu aprobator din cap, punând mâna pe fotoliul de lângă ea, semn că acolo trebuia să se așeze. Ben își luă un pahar și își turnă puțină vodkă, urmând s-o dea pe gât în următoarele secunde. Părea a fi complet beat, iar în momentul în care acesta își puse mâna pe șoldul creței, Owen se întoarse și o zbughi spre bucătărie, simțindu-se deja foarte jenat.

Billie stătea pe blatul bucătăriei bând de zor coniacul roșiatic ușor amar din pahar. Dădea din picioare ca un copil mic în timp ce râdea la glumele scârboase pe care le făcea o fată blondă pe jumătate beată care se bălăngăni în stânga și-n dreapta din cauza amețelii.

Băiatul le ignoră pe amândouă, ducându-se direct la chiuvetă pentru a-și umple paharul cu apă rece. Sufletul cârpit cu gânduri pe care-l purta trupul lui parcă se stinse în momentul în care ochii lui căprui se loviseră de imaginea fetei cu părul alb care se uita la el de ceva timp. Își luă paharul cu apă, urmând să se indrepte spre ieșirea din bucătărie sperând în același timp că va putea s-o evite pe Billie.

Aceasta se dădu jos de pe blat, urmând ca Owen să-și audă numele. Se întoarse pe călcâie, evitând contactul vizual pe cât de mult îi permitea situația care și așa era destul de jenantă.

- N-o să spun nimic despre hanoracul tău de la Champion pe care îl porți în fiecare zi, spuse fata, iar Owen îi întoarse din nou spatele, căutând din priviri un loc mai retras în care să se ,,refugieze". De fapt, voiam să-mi cer scuze pentru ieșirea mea de ieri. Totul e bine acum, nu? Suntem din nou prieteni?

- Prieteni... bineînțeles, îi zâmbi brunetul, iar Billie se apropie de acesta pentru a-i aplica un sărut scurt pe obraz.

,,Prietenii cu siguranță nu fac asta", gândi brunetul în sinea lui, dându-și o șuviță de păr după ureche în timp ce o privi pe Billie cum se îndepărtă de el.

I se părea uimitor faptul că fata chiar își ceruse scuze.

- Mi se pare mie sau tu chiar ai vorbit cu ea? o auzi brunetul de nicăieri pe Sydney, aceasta apărând în spatele lui ca prin minune, îmbrățișându-l.

- Totul a fost bine... mai puțin faptul că a intervenit friendzone-ul¹ între noi.

Și exact atunci când Owen reusișe, cu greu, să spună acea frază, Sydney arătă spre fata cu părul alb care aștepta în capul scărilor. Îi făcu semn băiatului cu păr lung să se apropie de ea, iar pe fața lui înflori un zâmbet imens. Își făcu loc prin mulțimea de adolescenți, nu înainte de a o mai privi o dată pe creața lui preferată care-i zâmbea și îl încuraja din priviri. La un moment dat, acesta o auzi pe Sydney urându-i baftă.

Sentimentele lui în sfârșit prinseseră contur. Era adevărat faptul că se simțea foarte ciudat, mai ales atunci când Billie îi sugerase să urce la etaj. Pentru prima dată fata emana, pe lângă mirosul ei unic de portocale, scorțișoară și cocos, numai sentimente pozitive. Părea atât de hotărâtă și dornică să comunice cu el, încât inima lui aproape c-o luă la goană.

Odată ajuns la etaj, Owen zări o mică scăriță exact în mijlocul holului, scăriță pe care se urcă Billie numaidecât, el fiind în spatele ei. Și în mai puțin de treizeci de secunde, aceștia ajunseseră pe acoperișul casei. Peisajul era superb, iar muzica care se auzea foarte slab acompaniată de adolescenții beți care dansau în curtea casei făcea ca totul să fie unic.

Fata privi câteva secunde-n gol, urmând să ofteze zgomotos și să-și sufle aer cald în palme, pentru a reuși să facă față frigului neașteptat din acea seară. Brunetul o privi cu ochi mari, dându-și hanoracul jos și urmând să i-l ofere adolescentei cu păr alb care, la început, îl refuză. După vreo cinci minute, Billie putea simți cum vântul rece dansa printre oasele ei, făcând-o să tremure. Owen îi întinse din nou hanoracul, iar aceasta nici nu mai stătu pe gânduri.

- Mai ții minte când m-ai întrebat de ce credea doamna Monaghan că acea carte mi se potrivea? rupse fata tăcerea, ceea ce îl făcu pe băiat să se strâmbe.

- Da, țin minte perfect. Nu ai vrut să-mi răspunzi.

- Ei bine, doamna Monaghan mi-a fost profesoară de literatură în liceu și știe o grămadă de lucruri despre mine și trecutul meu... Inclusiv numele fiecăruia dintre cei aproape douăzeci de iubiți pe care i-am avut. Uneori mi-e rușine să recunosc asta, dar pe vremea aceea nu mă concentram deloc asupra viitorului meu și mereu căutam... senzații noi. Uneori chiar fugeam de-acasă ca să mă întâlnesc cu anumiți băieți, iar acum regret, spuse Billie continuând să privească în gol.

- Și de ce îmi spui asta tocmai mie? Recunosc că totul a fost destul de trist, dar nu voiam să știu câți iubiți ai avut sau ce ai făcut cu ei.

Într-adevăr, băiatul chiar nu voia să știe vreun amănunt despre foștii iubiți ai lui Billie, mai ales când începuse să-și imagineze toate momentele pe care le petrecuse ea cu fiecare băiat în parte.

- Ești gelos? chicoti Billie în timp ce-i dădu un pumn jucăuș în umăr băiatului cu păr lung.

Bineînțeles că era gelos. Era gelos pe fiecare băiat care avusese ocazia să o sărute și să o atingă pe fata din fața lui, din moment ce el nu avea nici dreptul s-o țină de mână sau s-o îmbrățișeze.

- Dacă așa se pune problema, povestește-mi și tu mie despre fostele tale iubite, iar eu o să încerc să fac pe fata geloasă. Să știi că mă pricep foarte bine să joc teatru.

- De ce să vorbesc despre ceva ce nu am avut niciodată? o întrebă Owen fiind foarte serios, însă fata izbucni în râs, lăsându-se pe spate pentru a face atmosfera și mai dramatică decât era înainte.

Ei i se părea imposibil ca un băiat să nu fi avut o iubită până la vârsta de nouăsprezece ani.

- Adică? Vrei să zici că n-ai avut niciodată pe cineva care să fie numai al tău?

- Fetele nu sunt obiecte. Chiar dacă aș fi avut zece iubite în toată viața mea, asta nu ar fi însemnat că erau ,,ale mele", spuse Owen încrucișându-și brațele la piept, vorbe care o făcuseră pe Billie să rămână cu gura căscată.

- Asta-mi dă de înțeles că fetele înfocate nu sunt genul tău. Îți plac tipele mai cuminți?

- De ce ai numi-o ,,infocată" când poți să o numești ,,frumoasă"? Până la urmă e o fată, nu o cană cu ceai.

Vorbele lui o făceau să se simtă ca o idee de măracină într-o junglă plină de poeme, pătând lumea cu câteva sunete neroade care-i ieșiseră pe gură. Și aceasta începuse să se risipească printre vorbele lui poetice, ca o pasăre mută, în căutarea cuibului, realizând că îl etichetase greșit încă de la început. Nu era atât de ciudat pe cât părea, chiar dacă viața lui amoroasă era de-a dreptul dubioasă și mult prea simplă. Billie se aștepta ca acesta să fi avut cel puțin cinci iubite, una dintre ele să-l fi înșelat sau să-i fi făcut ceva mult mai rău, iar acela să fi fost motivul pentru care Owen se comporta atât de straniu.

- Chiar vreau să știu cum s-ar simți prima ta iubită. Bănuiesc că nu ți-ai tras-o cu nimeni încă, așa-i? îl întrebă Billie în timp ce se făcuse mai comodă, punându-și gluga hanoracului pe cap.

- De ce ar conta asta? Nu scrie nicăieri că nu ai voie să fi ,,neexplorat" la nouăsprezece ani.

- Atunci sunt curioasă cine va fi prima fată care te va explora, spuse fata cu păr alb încercând să nu râdă, dar privirea i se opri brusc asupra antebrațului brunetului cu păr lung. Niciodată nu ți-am observat tatuajul.

Deși desenul făcut cu cerneală pe pielea lui era destul de mare, Billie părea a fi prima persoană care-l observă sau cel puțin, prima persoană care își făcuse curaj să-i spună băiatului ceva despre el.

Acesta nu-i răspunse, așa că fata își trecu degetul mare și cel arătător peste clipele de durere care erau atunci imprimate pe pielea lui Owen. Îl privi în ochi câteva secunde, urmând să-și ațintească privirea asupra feței brunetului. Își puse ambele mâini pe obrajii lui reci, încercând să nu-i insinueze acestuia gestul pe care urma să-l facă, chiar dacă Owen avea o oarecare intuiție și, din instinct, își duse mâinile pe coapsele lui Billie, urmând să și le mute pe talia ei când îi observă fața care-i inducea că se simțea inconfortabil.

Amândoi își închiseră ochii, apropiindu-și chipurile lent unul de altul, doar pentru a face momentul cât mai lung posibil. Și stăteau minute bune în aceeași poziție, Billie reușind să-i simtă respirația caldă a băiatului pe buzele ei care erau pregătite pentru un adevărat haos. Chiar când inevitabilul era pe punctul de a se petrece, fata abia dacă-i atinse buzele lui Owen, retrăgându-se după aceea.

- Îmi pare rău, m-a cam luat valul... din nou. Nu te simți prost, nici nu aveam intenția să fac asta. Urma să-mi pătez reputația dacă te sărutam, îi explică fata foarte rapid cum stătea treaba, dându-i hanoracul în secunda următoare și plecând de pe acoperiș, parcă dorindu-și să-l lase pe Owen cu ochii-n soare.

╔═══════꧁꧂═══════╗

friendzone = [tradus din engleză] o situație în care există prietenie între două persoane, iar una dintre ele prezintă interese romantice sau sexuale pentru cealaltă.

okay so am postat destul de repede și nici nu știți cât de fericită sunt :)

în primul rând, mulțumesc mult pentru 1,7 mii de lecturi. nici nu știu cum să-mi exprim bucuria.

am zis să fac un capitol despre owen și billie și să-i las pe sydney și sam de-o parte, măcar pentru câteva capitole.

also pregătiți-vă pentru ce urmează, va fi interesant :>