╔═══════꧁꧂═══════╗

În timp ce muzica vuia în boxele imense din casa fetei pe care aparent o chema Billie, Sam stătea așezat pe un fotoliu, bând lichidul transparent și oarecum acru din paharul roșu de plastic din mâna lui.

O aștepta pe Beverly: roșcata care întodeauna îl însoțea și care îi făcea ,,toate poftele". Probabil din cauza comportamentului ei băiatul ajungea încet-încet să se îndrăgostească de ea, deoarece până atunci el era îndrăgostit doar de... trupul ei.
Ei se întâlneau aproape în fiecare week-end și amândoi puteau confirma că uneori făceau și lucruri mai neortodoxe, dar cu toate astea, încă nu erau împreună.

— Samuel, al câtelea pahar e? îl întrebase băiatul de lângă el care fumase încă de când ajunsese la petrecere.

— Al treilea, dar se simte ca și cum aș fi băut încă zece înainte, râsese amar crețul, mai bând încă un pahar de alcool.

Băiatul de lângă el îi zâmbea încontinuu, luând și el un pahar de pe măsuța mică din fața lor. Acel băiat era Chase Hass și făcea parte din ,,banda" celor retrași, care știau doar să fumeze și să bea.
El încerca să vorbească cu oricine, mai puțin cu pacifiștii. I se păreau pur și simplu scârboși și mult prea obsedați de natură.

Dar în timp ce Sam se depărta de lumea reală prin intermediul băuturii, Chase revenise cu picioarele pe pământ și îl ghiontise, făcându-i semn spre Beverly, care tocmai atunci intra pe ușă.
Toți cei din jur o priveau insistent, probabil din pricina hainelor ei. Purta o pereche de pantaloni scurți negri, alături de o bluză albă cu câteva căpșuni imprimate superficial pe ici-colo.

Aceasta se apropie de Sam, sărutându-i obrazul și așezându-se pe mânerul fotoliului pe care stătea așezat amicul ei.

— Parcă spuneai că ai teme azi și că nu poți ajunge, îi spusese brunetul superficial, încercând să n-o scape nicio clipă din ochi.

Beverly nu scosese niciun cuvânt, ci doar îi luă paharul din mână, dând pe gât ultima picătură de vodkă rămasă în pahar.
Ea nu mai băuse alcool de ceva timp, deoarece își promisese ei însăși că se va concentra mai mult pe studii și nu va lăsa băieții sau petrecerile să-i stea în cale.

Dar de când îl cunoscuse pe Sam, parcă lumea ei se schimbase cu totul. Îl iubea nespus de mult, deși se temea să-i spună asta, neștiind dacă el simte la fel, chiar dacă din gesturile lui reieșea acest lucru.
Întodeauna el era dulce și protectiv cu ea, mai puțin când erau la facultate. Poate acesta era și motivul pentru care cei doi nu erau împreună.

— Nu-mi plac hainele tale. Ți-am mai spus de atâtea ori că materialele astea nu sunt decât o risipă de bani; nu te avantajează deloc, îi șoptise băiatul la ureche, aburii alcoolului începând să își facă simțită prezența prin mirosul emanat de el.

Și în acel moment roșcata nu se mai putu abține. Se apropiase și mai tare de Sam, reușind să facă distanța dintre ei egală cu zero.

Îl privea în ochi. Asta era tot ce putea să facă pe moment, deoarece ochii lui verzi pătați cu câteva firicele de pigment cafeniu-gălbui o făceau să-și piardă controlul.
Sam era extrem de frumos și toată lumea putea aproba asta, chiar dacă după părerea ,,gurilor rele", comportamentul lui îi strica complet imaginea.

— Sărută-mă, spusese băiatul
scurt, iar Beverly făcuse exact cum spusese acesta.

Și amândoi se simțeau bine. Beverly se simțea iubită și voia ca acel moment să nu se mai termine niciodată, iar Sam se gândea la ce cuvinte denaturate îi mai putea spune fetei ca să-i înmoaie inima.

— Bev... Nu crezi că e cam grețos să ne sărutăm în fața a zeci de persoane?

Fără să mai adauge nimic, cei doi s-au ridicat de pe fotoliu și au zbughit-o spre prima cameră pe care o găsiseră, care era poziționată exact lângă baia fetelor. Și în mințile lor momentul urma să fie perfect, dar din nou fiecare vedea acea clipă diferit.

Beverly spera din tot sufletul ca de acea dată Sam să o asculte și pe ea și să nu facă numai cum dorea el (cum făcea întodeauna, de altfel), dar el își dorea să profite de roșcata din fața lui la maxim.

— Sam, nu vreau să te enerveze faptul că o să-ți spun asta, dar poți de data asta să faci și cum vreau eu...? M-am săturat să te ascult tot timpul și după să mă lași cu ochii-n soare, se văitase fata, știind ce era deja în mintea lui.

— Beverly, te iubesc enorm și știi că niciodată nu aș face ceva fără acordul tău.

Cuvintele lui o făceau să se simtă atât de bine și-i dădeau un sentiment de bine. Cuvintele lui îi făceau inima să se topească și o înnebuneau, chiar dacă cuvintele lui erau cele mai false și cele mai uzuale pentru el. Acele vorbe o făceau pe Beverly să se simtă mai iubită ca niciodată.

***

Între timp, Sydney abia dacă se mai ținea pe picioare. Băuse doar o cafea în urmă cu cinci minute, dar pur și simplu credea că mai are puțin și cade pe podea. O durea destul de tare capul și oricât voia să se roage de cineva s-o ducă înapoi în incinta campusului, nu reușea.

Îl pierduse demult pe Owen prin mulțime, deoarece acesta se întâlnise cu o fată, iar ea dorise să discute cu el. Așa ajunsese Sydney să nu mai aibă pe nimeni în brațele cui să plângă. Sau să vomite.

— Fräulein¹, știi cumva unde e baia? întrebase Sydney prima persoană care-i apăruse în cale, o durere puternică acaparându-i stomacul.

Se vedea clar că și acea persoană era beată, deoarece nici nu știa unde se afla. Îi făcuse semn spre o ușă mare de lemn, iar creața dăduse din cap în semn de mulțumire.
Și fără să se mai uite dacă pe ușa este vreo siglă care arăta că acea cameră este o baie, intră în cameră și rămăsese șocată.

Roșcata pe care o văzuse la cafenea în urmă cu câteva zile stătea pe un pat, învelită până-n gât cu o plapumă destul de groasă, lângă ea aflându-se Sam. El îi mângâiase obrazul înainte de a o vedea pe Sydney, care mai că vomita, în pragul ușii.

Aceștia făcuseră din nou contact vizual, buzele crețului desenând un zâmbet extenuat pe chipul lui.
Ea prima dată crezuse că fata era bolnavă și Sam avea grijă de ea, nicidecum că cei doi își făcuseră de cap cât ea se confruntase cu durerea imensă de burtă.

— Ce faci aici? o întrebase, reușind s-o scoată din cameră și să iasă în urma ei.

— Am venit cu Owen la petrecere, am băut o cafea și acum mi-e foarte rău, se plânsese aceasta, punându-și mâna pe frunte.

— Vrei să te ajut?

— Nu am nevoie de ajutorul tău. Nu suntem în filmele americane, unde băiatul încearcă s-o cucerească pe fată prin orice mod.

— Nu uita că acum un an te-am ajutat. Și să știi că puteam să fac mult mai multe dacă eram un nesimțit, o prinsese Sam de talie, lipindu-și corpul de al ei și încercând s-o privească, chiar dacă ochii lui mai aveau puțin și se închideau.

În momentul în care încercase s-o sărute în cel mai direct mod posibil, vrând să-i arate că el era băiatul din filmul pomenit mai devreme și că o putea cuceri din doar două cuvinte, aceasta se îndepărtase rapid de el, intrând în baie.

,,Ra-hat" își spusese în gând, dându-și seama că fata chiar avusese dreptate în momentul în care spusese că îi este rău.
Dar toate gândurile sale fuseseră spulberate atunci când în întreaga casă răsună sunetul unei împușcături.

╚═══════꧁꧂═══════╝

[Fräulein¹ = (tradus din germană) domnișoară]

hm, probabil capitolul ăsta e cam ciudat și clișeic, dar ideea mi-a venit atunci când făceam compuneri pentru ora de engleză și am zis s-o transpun aici.

sper să vă placă cât de cât, măcar 20% =))))))

also vreau să știu care este părerea voastră despre ,,relația" dintre sam și beverly :>